Lupta împotriva mobbing


Măsuri luate împotriva mobbing-ului

*        Victima expusă agresiunilor trebuie să se impună agresorului pentru a stopa comportamentul și limbajul periculos al agresorului și, daca este nevoie, să găsească pe cineva ca martor la ceea ce i se întâmplă.

*        Victima ar trebui să informeze autoritățile despre situațiasa.

*        Victima ar trebui săînregistreze cazurile în care i se dau ordine absurde și i se aplică un tratament nepoliticos.

*        Victima ar trebui săînștiințezereprezentanțiișcolii, sindicatului uniunii sau directoratul acesteia.

*        Ar fi de ajutor daca victima ar participa la consultații privind afectarea sănătăţii mintaleşi fizice, în vederea primirii unui ajutor de specialitate, dar şi necesar în cazul unor mărturii.

 

Legalitatea în Turcia

În legislațianoastră, nu există niciun articol care să includăhărțuiala psihică, în mod direct. Oricum,având în vedere drepturile omului, bazate pe violenţa psihică în legea naţională şi internaţională, există câteva reglementări:

·         în Constituție,

o   în art. 5 ,,Principalele Obiective şi Obligații ale Statului”:,,Îndepărtarea barierelor politice, economice şi sociale împotriva drepturilor fundamentaleşi libertăţile omului, a statului social şi principiile legilor, asigurând condiţiile necesare pentru prezenta materială şi spiritualăa omului”. Aceasta a fost una din obligaţiile statului.

o   În articolul 10 ,,Egalitatea inaintea legii”, principiile sunt date şi statul ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că egalitatea este importantă.

o   În articolul 12 este scris ca ,,Toată lumea deţine drepturi intangibile, inalienabile, indispensabile şi fundamentale şi libertăţi legate de personalitatea fiecăruia” 

o   a fost, de asemenea subliniat faptul că ,, Toţi au dreptul de a trăi, a apăra şi îmbunătăţi propria existenta materială şi spirituală”, în articolul 17.

De asemenea, în Legea Afacerilor, conceptul hărţuirii psihice nu a fost declarat direct; evaluarea subiectului pare să fie posibilă în termenii principiului tratării egale  art. 5), schimbării condiţiilor muncii şi terminării contractelor angajaţilor (art. 22),  îndatoririlor angajaţilor şi ale angajatorilor (despre sănătate şi siguranţă) (articolul 77).

Expresia hărțuire a fost enunțată, prima dată, în Codul Obligaţiilor, pe baza titlului ,,protectia personalităţii muncitorului”. Cu  această asigurare,  un pas important a fost făcut, cu privire la angajaţii legali care se împotriveschărțuirii la locul de muncă. Compensaţia pierderilor, care rezultă din comportamentul contradictoriu al angajatului, a fost expusă responsabilităţilor, pe baza îndatoririlor violate.

Mobbing-ul, chiar dacă nu este explicat în Codul Civil, poate fi discutat începand de la principiul de bază, în cele 2 articole intitulate astfel : ,,Înţelegerea corectă” şi ,, Toată lumea trebuie să respecte cu onestitate regulile în timp ce îşi satisface drepturile şi obligaţiile”. Cel de-al 23-lea articol protejează pesonalitatea care se opune renunţării şi restricţiilor excesive,  articolul 24 apară împotriva atacurilor, iar articolul 25 reglează cazurile acestui subiect , bazându-se pe ,,Contestaţii”.

Una dintre intenţiile Codului Penal, la baza lor stând  ,,protecţia drepturilor şi libertăţilor individului”, unde tipurile de acţiuni agresive şi rezultatele lor sunt evaluateseparat: Tortura în articolul 96, Hărtuiala sexuală în art. 105, Ameninţarea în art. 106,   Blackmailing în art. 107, Violarea condiţiilor de muncă şi a drepturilor în art. 117, Discriminarea în art. 122, Calomnia în art. 125, Violarea păcii şi prosperităţii oamenilor în art. 123, Prevenirea comunicării în art. 124, Secretul comunicării în art. 132, Ascultarea şi înregistrarea unei conversaţii dintre oameni în art. 133, Violarea vieţii private în art. 134, Înregistrarea datelor personale în art. 135, acestea fiind acceptate ca acţiuni penale în Codul Penal.

 

Legalitatea în România

·         Declarația universală a drepturilor omului prin art. 5 stipulează obligaţia statelor de a respecta Nimeni nu va fi supus torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.”,

·         Constituţia României prevede la alin. 1, art. 22: (1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.

·         În legislaţia României există câteva reglementări asupra violenţei psihologice, hărţuirii, hărţuirea apărând şi în Contracte cadru încheiate între patronate şi marile centrale sindicale.

Codul Penal al României, în vigoare azi reglementează:

·         Amenințarea

   Art. 206. - (1) Fapta de a ameninţa o persoană cu săvârşirea unei infracţiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăşi sancţiunea prevăzută de lege pentru infracţiunea care a format obiectul ameninţării.

   (2) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

 

·         Șantajul

   Art. 207. - (1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.

   (2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează ameninţarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru persoana ameninţată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).

   (3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.

 

·         Hărţuirea

   Art. 208. - (1) Fapta celui care, în mod repetat, urmăreşte, fără drept sau fără un interes legitim, o persoană ori îi supraveghează locuinţa, locul de muncă sau alte locuri frecventate de către aceasta, cauzându-i astfel o stare de temere, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 6 luni sau cu amendă.

   (2) Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

   (3) Acţiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

 

·         Hărțuireasexuală

   Art. 223. - (1) Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relații de muncă sau al unei relații similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situație umilitoare, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

   (2) Acțiunea penală se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

 

Codul Penal mai incriminează şi alte fapte penale care PRESUPUN hărţuirea, violenţa psihologică cum ar fi: cerşetoria minorilor, diverse infracţiuni sexuale (racolare şi corupere minori, agresiunea, prostituţia), supunerea la munca forţată, proxenetism, folosirea serviciilor unei persoane exploatate, violarea vieţii private.

 

Codul Civil are patru articole care tratează afectarea psihică (în principal asupra copilului) din care redau art. 1.355care prin aliniatul3 specifică: „Răspunderea pentru prejudiciile cauzate integrității fizice sau psihice ori sănătății nu poate fi înlăturată ori diminuată decât în condițiile legii.

 

Alte acte normative care tratează hărtuirea:

·         Ministerul de Interne a emis, in urma unui scandal, Ordinul 60/2013 prin care creează un mecanism de sesizare si control asupra reclamațiilor de hărțuire din minister.

·         Ordonanţa nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare prevede la art. 2, aliniatul (5): Constituie hărţuire şi se sancţionează contravenţional orice comportament pe criteriu de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală, apartenență la o categorie defavorizată, vârstă, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.

  • Malatya Milli Eğitim Müd.
  • Stop Mobbing me
  • Hayatboyu Öğrenme Programı
  • Türkiye Ulusal Ajans
  • Romanya Ulusal Ajans
  • CASA CORPULUI DIDACTIC DOLJ
în sus
total tekil: 44343  •   azi Çoğul: 8  •   azi Tekil: 3  •   At Website 1 oameni în mod activ